Archive for the ‘Uncategorized’ Category
dialinginnovations.com
Pe piața muncii se vorbește tot mai mult de experiență. Pentru a avea șanse de angajare, tinerii care abia au terminat facultatea ar trebui să aibă, de preferat, și experiență. Totuși, există domenii în care lipsa de experiență nu este neapărat un dezavantaj, atâta timp cât există dorință de învățare totul este posibil.
Un astfel de domeniu este cel al call center-urilor unde piața locală oferă o mulțime de oportunități de muncă pentru cei cu experiență puțină sau chiar deloc. Un job în acest domeniu este unul foarte stresant însă poţi privi acest domeniu ca un test de rezistenţă, dacă poţi face faţă volumului de muncă în cadrul unui astfel de job atunci poţi rezista oriunde.
Concurența pe piața de call center este una acerbă sunt extrem de multe firme care angajează şi tot timpul vei găsi un job deoarece fluctuaţia de personal este una mare, o data pentru că salariul nu este unul din cele mai bune, în general ele pornesc de la 800 de ron şi ajung undeva până la 1800 pentru cei care lucrează pe limbi străine iar un al doilea motiv ar putea fi programul, unele socităţi au program şi în timpul nopţii pentru partenerii străini. Industria de call center rămâne cea mai activă în ceea ce privește numărul de noi angajări în fiecare an, iar cei interesați își pot găsi cu siguranță job în companiile care activează în această piață. Poţi pleca de la cască şi mai apoi să devi tu la rîndul tău team leader. Avantajul unui astfel de job poate veni şi din faptul că ai posibilitatea să lucrezi part time.
Dacă îţi doreşti să lucrezi într-un astfel de domeniu ai posibilitatea să alegi între:
- agent de vanzari;
- customer support;
- specialist marketing;
- recepţioner;
- manager în vănzări, marketing şi chiar manager de comunicare
În prezent pe piaţa locală există foarte multe call centere, din care aproximativ 60% sunt numai departamente interne ale unor companii din telecom sau bănci, în industrii cu un număr mare de clienţi, care au nevoie de activităţi de suport.
Social media-cartea ta de vizită
Posted on: 5 mai 2014
Te-ai întrebat vreodată cât de important este s[ ai un profil pe social media curat, cât de mult îți poate afecta profilul de Facebook sau LinkedIn șansele de a pune mâna pe jobul dorit, iată câteva informații interesante care te
pot ajuta astfel încât greşelile pe care le comiţi să nu îşi afecteze carierea.
Mai bine de jumătate (dintre specialiştii în recrutare din România verifică profilele de Facebook ale candidaţilor pe care îi au în vedere pentru un viitor job.
Specialiştii în recrutare iau în considerare ce tip de informaţii împărtăşesc candidaţii, ce comentează şi ce fotografii aleg să publice. De asemenea, criticile la adresa foştilor angajatori nu sunt neglijate, un sfert dintre recrutori sunt atenţi la acest aspect, putând astfel descalifica candidaţii încă din prima fază de recrutare pe acest criteriu. Atenţia pe care o acordă specialişti profilelor sociale nu este întămplătoare deoarce ei au aşa ocazia să afle ce fel de personă urmează să angajeze, cum se comportă această, cît de adevărate sunt informaţiile furnizate către ei în CV.
Deoarece specialiştii în recrutare urmăresc aspectul general al profilului de Facebook şi LinkedIN în procesul de verificare a candidaţilor, reţelele sociale au devenit adevărate cărţi de vizită ale candidaţilor în căutarea unui job.Nici motorul de căutare Google nu este neglijat acesta este utilizat de către rectutori în ideea că odată ajuns online esre extrem de greu să ştergi cele publicat.
LinkedIn a devenit o bază de date din punct de vedere profesional, aici angajatorii verifică experienţa profesională a candidaţiilor precum şi recomandările din partea foştilor anagajatori.
Sccesul stă în moderaţie orice informaţie apărută în mediul online spne ceva despre tine aşa că ai grija ce mesaj doreşti să transmiţi.
Consider că este timpul să vorbesc şi despre un subiect delicat cum ar fi discrimarea femeilor la locul de muncă.
Probabil că orice femeie se va simţi la un moment dat mai mult sau mai puţin discriminată la locul de muncă din cauza simplului fapt că este femeie. Discriminarea împotriva femeii poate pleca de la simple impresii, glume, diferenţe de salariu, până la hârţuire sexuală. În momentul în care se întămplă trebuie să ştiţi că nu sunteţi singure şi că există soluţii pentru a se stopa această atitudine şi comportament.
Care sunt motivele pentru care o femeie este discriminată la locul de muncă?
Un prim motiv ar fi faptul că un angajator poate considera o femeie inferioară unui bărbat din punct de vedere al eficienţei, al rapidităţii şi al inteligenţei. De aceea, respectivul angajator va prefera să îşi formeze o echipă exclusiv masculină.
Cel de-al doilea motiv poate veni din faptul că unele domenii sunt considerate a fi destinate în special bărbaţilor. Mă gândesc aici la serviciul militar, poliţie, functii de conducere şi altele. Însă femeile au început încet încet să patrundă şi în astfel de medii şi domenii, astfel încât se încearcă o uniformizare a prezenţei sexelor în majoritatea domeniilor. Totuşi, într-o echipă preponderent masculină, femeile, minoritare fiind, vor întampina anumite dificultăţi.
Iar cel de-al treilea motiv vine din faptul că femeia este constransă de multe ori de maternitate în ceea ce priveşte locul de muncă. Desi este ilegal, încă mai există firme care concediază angajatele în momentul în care sunt însărcinate.
Articolul 59, aliniatul c din Codul Muncii precizează că este interzisaă concedierea pe durata în care femeia salariată este gravidă, în masura în care angajatorul a luat cunostinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere.
Mai mult, protecţia maternităţii la locul de muncă este legiferata prin Ordonanţa de Guvern 96/2003.
Potrivit acestui act normativ, orice tratament cu tenţă discriminatorie, legat de sarcină sau de concediul de maternitate, constituie o ilegalitate în sensul legii.
De aceea, este interzis ca la angajare să i se solicite unei candidate să prezinte un test de graviditate sau să semneze un angajament ca nu va rămâne însărcinată sau ca nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.
Pentru eliminarea discriminării, legiferarea constă în Legea nr. 202/ 2002, modificată ăi completată de Ordonanţa nr. 84/ 2004, care are drept scop asigurarea egalităţii de drepturi dintre femei şi bărbaţi.
Problema deja existentă este însă înrăutaţită tocmai de victime. Astfel, femeile preferă să tacă şi să nu semnaleze nici un fel de abuz în momentul în care se simt şi sunt discriminate într-un mod sau altul. Teama de a nu fi concediate, de a nu mai fi plătite, de a avea probleme mai tîrziu în carieră şi viaţa personală sau de a fi privite altfel le condamnă la tacere.
Mai mult, femeile nu au încredere în aplicarea legii. Într-adevăr, există firme cu circuit închis, care îşi închipuie că îşi pot stabili propriile reguli. Însă, atât timp cât lucrezi cu actele în regulă şi depui o plângere referitoare la o anumită manifestare a discriminării, autorităţile vor interveni şi vor reglementa situaţia.
Prima zi
Posted on: 29 aprilie 2014
Prima zi de muncă este una în care se formează primele impresii, primele păreri atât a şfilor cât mai ales a colegilor. Din acest motiv trebuie să încercaţi să faceţi tot posibilul să lăsaţi o impresie cât mai bună. Deoarece informaţia înseamnă putere cel mai bine este ca pentru prima zi să încercaţi să aflaţi cât mai multe despre viitorii colegi şi şefi.
În prima zi nu vei ştie ce ai de făcut aşa că cel mai bine este să imiţi, observă ce fac ceilaţi ascultă şi urmăreşte. Un instrument care te poate ajuta cu privire la sarcinile pe care le ai de îndeplinit este fişa de post aşa că solicită o copie în cazul în care nu a primit deja una.
De asemenea trebuie să înveţi să asculţi şi să comunici cu ceilalţi într-un timp foarte scurt. Aşa că menţine contactul vizual, aprobă şi concluzionează imediat la ce s-a spus.
Pentru că fiecare companie are persoane cheie învaţă cine sunt directorul general, managerii de departamente/proiecte, personalul administrativ, colegii. Solicitaţi organigrama companiei, dacă nu există poate reuşiţi să o redactaţi dumneavoastră. Învăţaţi procedurile, cereţi să fiţi instruiţ în privinţa politicii de comunicare cu clienţii externi şi cu furnizori dar şi în interior.
Nu te teme de nou şi stai deoparte, deoarece este la început tendinţa este să te fereşti de responsabilităţii arată că ai iniţiativă, fi săritor insă nu lăsa impresia de aroganţă. Asa că fii activ, nu agresiv.
Nu există reţetă de succes care să îţi prezinte cum să te porţi în prima zi de muncă extrem de important este mediul în care vei lucra şi media de vârstă a colegilor tăi, întotdeauna va fi mai uşoară acomodarea într-un colectiv mai tânăr.
La interviul de angajare, gesturile pe care le faci sunt la fel de importante ca și cuvintele pe care le rostești.
Iată câteva reguli de care ar trebui să ți cont:
1. Nu intra în sala de interviu aranjându-ți gulerul de la camașă sau fusta; acum e momentul să-ți focusezi atenția pe viitorii tăi interlocutori.
2. O strângere de mână calduroasă, fermă va transmite încredere și sinceritate. Atenție însă: o strângere de mână moale indică un caracter slab și indecis. Nu-ți apuca interlocutorii de varful degetelor – vei trece drept o persoana fandosită. Privește interlocutorul în ochi în momentul în care dai mâna cu el.
3. Stai dreaptă în scaun și puțin inclinată spre interlocutorii tai, prin această atitudine transmiți interes și implicare în discuție. Nu sta tolanită nu vei să transmiți dezinteres sau chiar obrăznicie.
4. De evitat este și scoaterea telefonului mobil la vedere. Cel mai corect este să îl închizi sau să îi oprești soneria înainte de a intra la interviu.
5. Ține mâinile la vedere, pe masă sau în poală, cu palmele deschise, relaxate; astfel vei demonstra că nu ai nimic de ascuns.
6. Nu sta cu brațele încrucișate la piept – e o atitudine neprietenoasă, ostilă și defensivă.
7. Nu sta picior peste picior, decât daca ai facut greșeala să vii cu o fustă scurtă.
8. Încearcă să evuți să stai cu mâna prin cap acesta este un semn al nervozității și a lipsei de sinceritate și o recunoaștere în plus a lipsei de cunoștințe și respect.
9. Dacă ai doi intervievatori, plimbă-ți privirea de la unul la altul, dar întoarce-te mereu la cel care îți adresează întrebarea.
(SUPLIMENT, 12.00) INTERVIU- JURNALIST- VASILE ARHIRE/ “Să fii jurnalist în România înseamnă un act de curaj”
(CUZANET, Iasi, 13 decembrie) Vasile Arhire consideră jurnalismul sportiv o stare de spirit. Chiar și dupa 35 de ani de presă, sportul ramâne domeniul pe care nu l-ar abandona niciodată. Iubește plaiurile moldovenești ceea ce l-a îndreptat spre filmul documentar, în care a arătat frumusețile naturii și oamenii adevărați. Primul său interviu l-a realizat la 16 ani cu mama Nadiei Comăneci, după ce marea gimnastă a cucerit patru medalii de aur la Campionatele europene. în prezent este director la TVR Iași.
- Ați terminat o facultate în domeniul tehnic și ați ales presa. De ce?
VASILE ARHIRE: Pasiunea pentru presă a fost de pe băncile liceului. În vremea când eu terminam liceul, cine nu era inginer nu înseamna nimic pentru societate. Era un avânt al facultăților tehnice, al formării de specialiști în domeniul tehnic. Mama nu a fost de acord să urmez Facultatea de Drept, Jurnalistica era doar la București în cadrul Academiei de Studii Social- Politice și atunci am optat pentru Construcții. Dar pasiunea nu m-a lasat atunci nu am abandonat și am ajuns jurnalist.
- Ați debutat în 1975, în ziarul local. Ce a reprezentat pentru dumneavoastră acel moment?
VASILE ARHIRE: A fost o șansă pentru că eu am facut sport de performanță : baschet. Îmi doream să continui dar nu am mai putut din motive medicale și atunci am abordat domeniul presei. Vroiam să fiu ziarist sportiv și mi-am menținut dorința de a fi un jurnalist sportiv, fiind un domeniu extraordinar de frumos. Un domeniu pur în care se cere fairplay, în care nu poate influiența decât mintea și corpul tău o anumită direcție, o anumită decizie.
- Cum descrieți perioada când ati lucrat la “ Opinia Studențească”, acum ”Opinia Veche”?
VASILE ARHIR Eu colaboram deja la ziarul local “Flacară Iașului” . Aflasem de “Opinia Studentească”, eram și la Radio Iași, colaborator, aveam emisiunea mea de sport, dar ziarul studențesc este cu totul altceva, e o lume mai frumoasă. Am avut sansa să întălnesc o generație înaintea mea, pe Daniel Condurache și pe Andi Lăzescu. Erau redactori șefi adjuncți. Am fost numit în locul lui Daniel Condurache, la zona de actualități redactor șef adjunct și Daniel m-a recomandat și pentru poziția de corespondent pentru “Viața studentească”, care era revista studenților din toată România, cu sediul la București.
- Ați avut un model din presa la începutul carierei dvs?
VASILE ARHIRE: Am avut mai multe modele. Primul model a fost scriitorul Grigore Ilisei. Apoi am avut oameni care și-au pus amprenta asupra carierei mele, pe drumul devenirii, prin comportament și aici l-aș include pe Daniel Condurache, Constantin Paladuță care lucra la ziarul local, ziarist de mare valoare și Cristian Țopescu.
“Nu vreau să fiu neapărat un administrator, aceasta e esența
- Cum ați reușit ca jurnalist să îmbinați meseria de jurnalist cu filmul?
VASILE ARHIRE: La un moment dat în cariera mea, am avut aceasta tentație, plăcându-mi natura și Pământul. Mi-a placut să fiu cu picioarele pe pământ. Am facut un proiect intitulat “Descriptio Moldavie” în 1999, pe care l-am prezentat la canalul Tvr 2. Acest proiect a fost agreat, am stat 4 ani în acest proiect. M-a captivat foarte mult și am renunțat o perioada la sport, nu am mai acordat prea mult timp sportului și m-am ocupat de documentarele de călătorie.
6. Ați obținut mai multe premii cu documentarul “Diamantele Coroanei”. Prin ce atrage el atenția ?
VASILE ARHIRE: Titlul înseamnă mănăstirile din Bucovina, pe care eu le-am asemanat cu diamantele unei coroane, așezate pe coroana care este tot ținutul Bucovinei. Filmul prezintă nestematele arhitecturii și picturii medievale românești de la Sucevița, Moldovița, Putna, Voroneț și Humor. Sunt locuri extraordinar de frumoase, minunate. Am ținut foarte mult la filmul acesta pentru că e ceva din sufletul românului.
7 Ce reprezintă funcția de director la Tvr Iași? Care sunt atribuțiile?
VASILE ARHIRE: Eu mă văd acolo ca un coleg mai mare, cu o experiență mai bogată și care încearcă să construiască pentru telespectatori, împreună cu ceilalți, o stare de satisfacție Nu vreau să fiu neapărat un administrator, aceasta e esența. Eu din acest motiv mi-am continuat activitatea în timpul liber, merg la filmări fără să neglijez activitatea administrativă dar vreau să rămân un realizator de film și un realizator de emisiuni de televiziune, făcând acest lucru în afara orelor care trebuie să le consacru activității de administrator.
“Poți să faci performanță și din teritoriu, nu neapărat din București”
8. Ați debutat și prograsat în Moldova, nu a existat tentația să plecați? De ce nu ați făcut-o?
VASILE ARHIRE: Iubesc foarte mult Moldova, am avut în 1991 oferte la televiziune la radio laț, comentam meciuri la Radio România și am fost invitat să continui cariera acolo. Mi-am dorit să rămân aici considerând că poți să și de aici să faci performanța, din teritoriu, nu neapărat din București. Lucru pe care cred că l-am confirmat, au fost colegi care au plecat acolo, dar parcă de aici viața este mai frumoasă.
9. Aveți doi copii, unul dintre ei este reporter sportiv la București. Ați avut vreo influență în alegerea meseriei lor?
VASILE ARHIRE: Nu, la nici unul. Nu mi-am dorit să ajungă jurnalist sportiv pentru că este un zbucium extraordinar de mare, e o viață foarte trepidantă, azi nu ști ce vei face mâine. Trebuie să fi permanență informat, trebuie să ști ce se întamplă în jurul tău ca să iei o decizie. Probabil se transmite prin unde electomagnetice, prin empatie, prin mental, nu îmi dau seama Celalălt a terminat Conservatorul, cântă la chitară.
10. Ce credeți despre faptul că presa românească acordă o importanță prea mare celor ce se întamplă în afară?
VASILE ARHIRE: Încă mai avem concepția asta, că ce e afară e mai frumos și mai valoros. Este o mentalitate a noastră,în timp ce străini au o pasiune extraordinară pentru a reliefa cea ce se întamplă cu oameni lor, îi interesează mai puțin câte titluri olimpice câțtigă România, dar dacă sportivul din țara lor câștiga o medalie de bronz , atunci ei știu să își valorizeze mai bine oameni..
”Sporul este o valoare, o calitate, nu e numai un domeniu.”
11. În prezent, presa sportivă românească tinde spre cancanizare, manelizare. Cum priviți aceasta situație?
VASILE ARHIRE: Este o vorbă, cea ce cere lumea, aia se scrie. Cred că treptat lucururile acestea se vor așeza, vina o poartă nu numai ziariștii, dacă anumite lucuri sunt accentuate și sunt prea duse la extrem, dar și sportivii.Cred că treptat lucrul acesta se va altera și se va diminua și vom ajunge din nou la valori prin generația voastră de ziariști care trebuie să vadă spectaculosul din lucrurile frumoase, cele din urât este foarte simplu de produs.
12. Ce înseamană să fi jurnalist sportiv în România?
VASILE ARHIRE:Să fi jurnalist în România înseamnă un act de curaj.
13. Sunteți de foarte mult timp jurnalist, există un progres sau un regres în mass media românească?
VASILE ARHIRE: Eu cred că societatea trece printr-o anumită etapă, totul e să vrem noi. Eu am mare încredere, atunci unul singur avea dreptul la păreri, acum toată lumea, însă decizia finală tot unul singur o ia sau o iau doi, existând mai multe șanse de comunicare. Trebuie să dăm șansa de a comunica, nu este o luptă între generații. Este o perioadă în care societatea se redefinește iar noi trebuie să ne asezăm în formatul acesta.
Interviu realizat împreună cu ANCA POPA
***
Nascut la Husi, judetul Vaslui pe 18 iulie 1959, Vasile Arhire a urmat Facultatea de Constructii a Universitatii tehnice “Gh. Asachi” din Iasi, iar apoi si-a continuat studiile cu un master in Comunicare si Relatii Publice, Facultatea si Relatii Publice “David Ogilvy”, Bucuresti, in perioada 2002-2004. Doctorand in Management la Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi. In 1975 a debutat in activitatea jurnalistica in ziarul local “Flacara Iasului”, a fost colaborator la Radio Isi cu articole, comentarii sportive si reportaje din viata tinerilor. In perioada 1981- 1983, a fost redactor sef adjunct la revista “Opinia Studenteasca” si sef al subredactiei Iasi pentru revista “Viata studenteasca”. A fost si colaborator al Societatii Romane de Radio in domeniile tineret, actualitati si sport.
Premii:
1982 – Premiul II pentru reportaj acordat la Concursul national de creaţie organizat de revistele “Viaţa studenţească” şi “Amfiteatru” din Bucureşti;
1997 – Premiul National pentru televiziune acordat de Asociatia Presei Sportive din Romania;
2001 – Premiul al II-lea la Festivalul Naţional de Film Religios Curtea de Argeş cu filmul “Izvoarele sufletului”;
2001 – Menţiune la Festivalul Internaţional de film etno-folcloric Etnos, Bacău, cu filmul “Izvoarele sufletului”;
2002 – Marele premiu şi Trofeul “7 Arte” la Festivalul National de film “7 Arte”, Călăraşi, cu filmul ‘Diamantele coroanei”;
2002 – Premiul I la Festivalul Naţional de Film si Diaporamă “Toamnă la Voroneţ”, cu filmul “Reintoarcerea”
2002 – Premiul al II-lea la Festivalul Naţional de Film Religios- Curtea de Argeş, “Diamantele coroanei”;
2004 – Premiul special al juriului la Festivalul International Eco – Etno – Folk Film 2002 – Slatioara (Vilcea), cu filmul “Bucovinenii”;
2005 – Premiul special la Festivalul internatiunal de film Cronograf – Chisinau cu filmul “Capitan de cursa lunga”
inthecornerr 